Adrian Badescu

Noile reguli aplicabile de la 1 ianuarie 2026 restrâng accesul pacienților cronici la investigații esențiale de monitorizare.

by with No Comment Articole

FEPAM solicită intervenție urgentă pentru corectarea cadrului normativ

Federația Patronatelor Antreprenorilor din Domeniul Medical (FEPAM), membră a Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), cu privire la impactul major produs de modificările legislative aplicabile de la 1 ianuarie 2026 asupra accesului pacienților la investigații paraclinice, în special în cazul pacienților cu afecțiuni cronice, și solicită ajustarea urgentă a cadrului normativ pentru a preveni blocaje suplimentare în monitorizarea și îngrijirea acestora.

Noile reglementări introduse în cadrul normativ aplicabil Contractului-cadru (HG nr. 521/2023 și normele metodologice modificate prin Ordinul nr. 444/84/2025) au schimbat în mod substanțial mecanismul de decontare a investigațiilor paraclinice de monitorizare. În timp ce pacienții oncologici beneficiază în continuare de investigații în regim prioritar, cu efectuare în maximum 5 zile lucrătoare și decontare la nivel realizat, pentru alte categorii de pacienți cronici — inclusiv persoane diagnosticate cu diabet zaharat, afecțiuni rare, boli cardiovasculare, boli cerebrovasculare, boli neurologice și boală cronică renală — reglementarea prevede, pentru anumite investigații de înaltă performanță și de medicină nucleară, decontarea unei singure investigații pe an, pentru fiecare persoană asigurată. Celelalte investigații sunt efectuate conform programării, în limita valorii de contract.

Această limitare este aplicată într-o logică administrativă uniformă, independent de evoluția clinică particulară a pacientului și de indicația medicală concretă. În consecință, frecvența investigațiilor nu mai este determinată exclusiv de necesitatea medicală, ci ajunge să fie condiționată de o limitare rigidă, care nu reflectă dinamica reală a bolilor cronice și nici nevoia de monitorizare repetată în cazurile în care conduita terapeutică o impune.

Primele date rezultate după aplicarea noilor reglementări evidențiază un impact imediat și semnificativ: o scădere de aproximativ 47% a investigațiilor de monitorizare decontate pentru pacienții cronici. Această reducere nu reflectă o diminuare a nevoii de servicii medicale, ci o restrângere administrativă a accesului la acestea.

Din perspectiva furnizorilor de servicii medicale, efectele sunt operaționale și sistemice. Analiza efectelor indică faptul că actualul mecanism generează un decalaj între necesitatea medicală reală și accesul efectiv la investigații, cu consecințe directe asupra continuității îngrijirii. Limitarea rigidă a decontării, lipsa unor criterii clare pentru derogări și validarea automată în sistemele informatice conduc, în practică, la blocaje în accesul pacienților la servicii esențiale.

În aceste condiții, monitorizarea adecvată a bolilor cronice este afectată în mod direct. Întârzierea investigațiilor necesare poate conduce la evaluări incomplete, la diagnostic tardiv al complicațiilor și la întârzierea intervenției medicale în momente esențiale. Consecințele sunt atât clinice, cât și economice, deoarece lipsa unei monitorizări corespunzătoare generează, în timp, costuri mai mari pentru sistemul de sănătate.

Totodată, actuala reglementare produce un transfer progresiv al costurilor către pacient. Atunci când accesul la investigațiile necesare nu mai este asigurat, în mod rezonabil, prin mecanismul decontării, pacientul este pus în situația de a suporta direct costul serviciilor sau de a amâna investigația recomandată. Această evoluție afectează echitatea accesului la servicii medicale și riscă să transforme capacitatea de plată într-un criteriu implicit de acces la monitorizare.

FEPAM consideră că reglementarea actuală evidențiază un dezechilibru între obiectivul legitim de control al cheltuielilor și necesitatea asigurării accesului la servicii medicale adecvate. Necesitatea unei utilizări responsabile și predictibile a fondurilor publice este legitimă, însă, în absența unor mecanisme flexibile, bazate pe indicația medicală și pe realitatea clinică, limitarea de tip „o investigație pe an” nu este compatibilă cu dinamica bolilor cronice și cu principiile unei practici medicale adecvate. Nota de fundamentare a modificărilor indică explicit preocuparea pentru predictibilitatea utilizării fondurilor, însă această finalitate nu poate fi urmărită prin mecanisme care afectează continuitatea îngrijirii și limitează accesul la monitorizarea necesară pentru categorii extinse de pacienți cronici.

În acest context, FEPAM solicită:

  • revizuirea urgentă a cadrului legal aplicabil investigațiilor de monitorizare de tip Monitor M3–M8;
  • introducerea unor mecanisme de decontare adaptate realității clinice și indicației medicale;
  • definirea unor criterii clare, obiective și aplicabile pentru accesul la investigații suplimentare;
  • adaptarea sistemelor informatice astfel încât derogările să poată fi aplicate efectiv, iar validarea automată să nu devină un blocaj administrativ;
  • clarificarea imediată, completă și unitară a modului de aplicare a legislației pentru toți furnizorii;
  • asigurarea unui acces real, predictibil și echitabil la investigațiile de monitorizare pentru pacienții cronici.

Reducerea cu aproape 50% a investigațiilor de monitorizare decontate constituie un indicator obiectiv al impactului acestor modificări și justifică necesitatea unei intervenții rapide. Din perspectiva FEPAM, problema nu este una punctuală, ci una care privește echilibrul dintre reglementare, funcționarea efectivă a furnizorilor și dreptul pacientului de a avea acces, la timp, la investigațiile necesare monitorizării bolii.

FEPAM își reafirmă disponibilitatea de a contribui, în dialog instituțional, la identificarea unor soluții care să asigure un cadru coerent, predictibil și adaptat nevoilor reale ale sistemului de sănătate, astfel încât regulile de finanțare și decontare să susțină actul medical și accesul pacientului la monitorizarea necesară, nu să îl limiteze.

IMG-20260121-WA0009(1)

Antreprenorii din sănătate își unesc vocile FEPAM, prima federație patronală medicală pluridisciplinară cu acoperire națională, membră CONAF

by with No Comment ArticoleEvenimente

Federația Patronatelor Antreprenorilor din Domeniul Medical (FEPAM) a fost lansată ca structură patronală cu acoperire națională, membră a Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), și având ca obiectiv reprezentarea unitară a antreprenorilor din domeniul medical privat și structurarea dialogului social pe baza breslelor profesionale. FEPAM reunește peste 400 de membri din sectorul medical privat din România, inclusiv furnizori de servicii medicale, stomatologice, de recuperare medicală, imagistică și servicii conexe.

Constituirea FEPAM are loc într-un context în care sectorul medical privat a devenit un actor economic și funcțional esențial în sistemul de sănătate, pe fondul presiunilor structurale tot mai accentuate. În 2023, cheltuiala curentă pentru sănătate în România a reprezentat 5,7% din PIB, comparativ cu media Uniunii Europene de 10%, iar cheltuiala per capita a fost de aproximativ 1.800 EUR, față de 3.832 EUR media UE. În termeni de paritate a puterii de cumpărare, România se situează sub jumătate din media OECD, cu aproximativ 2.311 USD per capita.

În același timp, sectorul medical privat începe să joace un rol relevant inclusiv la nivel regional, România înregistrând anual peste 20.000 de pacienți străini care aleg servicii medicale din țara noastră, cu cheltuieli de peste 125 milioane lei în economia locală. Aceste evoluții evidențiază atât potențialul economic al sectorului, cât și necesitatea unui cadru de reglementare predictibil și coerent.

În acest context, FEPAM își asumă un set de măsuri prioritare, cu orizont de implementare pe termen scurt, menite să crească predictibilitatea, echitatea și eficiența funcționării sistemului de sănătate:

  1. asigurarea echității în decontare pentru furnizorii acreditați, prin aplicarea principiului „finanțarea urmează pacientul”, indiferent de forma de proprietate, pe baza criteriilor de calitate și performanță;
  2. actualizarea anuală a tarifelor CNAS, pe formule transparente care reflectă costurile reale ale furnizării serviciilor medicale, inclusiv resursa umană, utilitățile și consumabilele;
  3. reducerea plafonărilor arbitrare și înlocuirea acestora cu mecanisme de contractare predictibile, corelate cu indicatori de volum și rezultate;
  4.  aplicarea unor reguli unitare la nivel național, cu interpretare unică și metodologii clare, astfel încât situațiile comparabile să fie tratate identic;
  5. reforma funcțională a platformei PIAS, cu garanții operaționale clare, proceduri funcționale în regim off-line, termene ferme de validare și predictibilitate în decontare atunci când sistemul public este indisponibil.

„Sectorul medical privat este un actor economic relevant și un partener necesar pentru funcționarea sustenabilă a sistemului de sănătate. Obiectivul federației este creșterea predictibilității cadrului de reglementare, corelarea politicilor publice cu nevoile reale ale sistemului medical și susținerea investițiilor în infrastructură, tehnologie și resursă umană. FEPAM își propune să contribuie la elaborarea politicilor publice din domeniul sănătății, să promoveze formarea profesională și să consolideze parteneriatele la nivel național și european”, a declarat Dr. Adrian BĂDESCU, Președintele FEPAM.

„Este o inițiativă lăudabilă, cu potențialul de a structura o entitate solidă în dialogul interinstituțional, întrucât arhitectura federativă oferă, prin mecanismele sale de reprezentare și guvernanță, cadrul necesar pentru transparență, coerență decizională și asumare instituțională, facilitând o participare predictibilă și credibilă la elaborarea politicilor publice”, a declarat Prof. univ. dr. Alexandru RAFILA – Președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților.

Nicoleta PAULIUC

„Vă așteptăm în Parlament pentru a identifica soluții împreună, întrucât sănătatea este deja integrată în actuala strategie de apărare a României, fiind recunoscută ca parte a securității naționale și ca infrastructură critică, iar consolidarea acestui dialog este esențială pentru reziliența sistemului”, a declarat Nicoleta PAULIUC – Președinta Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senat, membră a Comisiei pentru sănătate din Senat.

„Acest demers creează cadrul unui dialog constructiv între mediul universitar, mediul privat și autorități, pornind de la premisa că medicina este un ecosistem în care educația și cercetarea trebuie corelate cu necesarul real al pieței muncii, astfel încât formarea viitorilor medici să se desfășoare într-un mediu profesional unitar, etic și predictibil”, a declarat Prof. univ. dr. Viorel JINGA – Rectorul Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila”.

Cristian VLAD

„Astăzi punem bazele unei construcții de reprezentare națională, în care, pentru prima dată, antreprenorii din sănătate aleg să vorbească într-o singură voce, creând un cadru coerent de dialog și reprezentare instituțională la nivel național. Viitorul medicinei românești nu se poate construi fragmentat!”, a declarat Prof. dr. Cristian – Sebastian VLAD – Preşedintele Patronatului Medicilor Stomatologi din România – PMSR

„Din perspectiva mediului antreprenorial din sănătate, una dintre preocupările majore este contribuția la extinderea accesului la servicii medicale în mod echitabil, indiferent de zona geografică, în condițiile în care aproape 48% din populația României trăiește în mediul rural, iar existența localităților fără medici arată necesitatea unor soluții economice și organizaționale sustenabile”, a declarat Dr. Adina ALBERTS – Preşedinta Patronatului Antreprenorilor din Domeniul Medical- PAM

„Sunt aici în calitate de antreprenor cu vechime, pentru că nu m-am simțit niciodată reprezentat sau apărat. Avem aproximativ 2.000 de membri, dintre care peste 1.600 au formă legală juridică prin intermediul căreia sunt în relație cu furnizorii de servicii medicale; acest segment nu a beneficiat până acum de o reprezentare coerentă și funcțională, iar nevoia de voce instituțională este una reală și legitimă”, a declarat Conf. Dr. Valeriu – Bogdan POPA – Preşedintele Societății de Neuroradiologie și Radiologie Intervențională din România.

„Susținem necesitatea unui sistem medical fundamentat pe nediscriminare între patologii, pe principiul tratamentului egal și al decontării integrale a serviciilor medicale. Un pacient oncologic trebuie să beneficieze de același tratament egal și de aceleași mecanisme de decontare ca orice alt pacient, astfel încât accesul la îngrijire să fie determinat exclusiv de nevoia medicală, nu de constrângeri financiare ale sistemului”, a declarat Mihaela – Florentina BĂNICIOIU, Director Operațional al spitalului de oncologie GMH.

Printre inițiativele asumate se numără dezvoltarea unor platforme de analiză și dialog privind impactul economic al politicilor din sănătate și organizarea Health & Pharma Impact Forum, dedicat evaluării sustenabilității și modernizării sectorului medical din România.

„Lansarea FEPAM marchează un moment necesar și matur pentru economia serviciilor medicale din România. Este prima federație patronală medicală pluridisciplinară la nivel național care alege să construiască dialogul social pornind de la bresle – acolo unde expertiza, realitatea din teren și responsabilitatea profesională se întâlnesc.

Dialogul social eficient se construiește pe structuri funcționale, pe bresle care înțeleg specificul fiecărui segment medical și care pot contribui activ la formularea unei strategii legislative coerente, predictibile și aplicabile. FEPAM își asumă acest rol: acela de partener activ în construcția politicilor publice din domeniul sănătății, nu de simplu observator al lor.

Cred cu tărie că România nu este, din păcate, o țară a egalităților. Fiecare regiune arată diferit, se confruntă cu provocări diferite și are nevoi distincte în ceea ce privește sustenabilitatea economică și accesul la servicii medicale. De aceea, FEPAM va dezvolta proiecte relevante regional, adaptate realităților locale, cu impact direct în economie și pe piața muncii.

Este momentul ca jucătorii mici, medii și mari din domeniul medical să își unească vocile pentru a construi împreună un cadru care să stimuleze investițiile, să creeze locuri de muncă și să susțină dezvoltarea unui sector medical competitiv, modern și responsabil.

Începând de astăzi, vocea antreprenorilor din domeniul medical se va auzi clar, asumat, strategic,” a declarat Cristina CHIRIAC, Președinta CONAF.

Despre FEPAM:

Consiliul Director FEPAM – FEDERAȚIA PATRONATELOR ANTREPRENORILOR DIN DOMENIUL MEDICAL, membră CONAF: Preşedinte Dr. Adrian BĂDESCU – CEO Clinicile Medici’s; Vicepreşedinţi: Mihaela – Venoria PROICEA; Dr. Adina ALBERTS; Maria – Magdalena POPESCU – BICLINERU; Mihaela – Florentina BĂNICIOIU; Laura – Mariana BUTUNOI; Conf. Dr. Valeriu – Bogdan POPA; Prof.dr. Cristian – Sebastian VLAD; Roxana DUMITRAȘCU