FEPAM solicită intervenție urgentă pentru corectarea cadrului normativ
Federația Patronatelor Antreprenorilor din Domeniul Medical (FEPAM), membră a Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), cu privire la impactul major produs de modificările legislative aplicabile de la 1 ianuarie 2026 asupra accesului pacienților la investigații paraclinice, în special în cazul pacienților cu afecțiuni cronice, și solicită ajustarea urgentă a cadrului normativ pentru a preveni blocaje suplimentare în monitorizarea și îngrijirea acestora.
Noile reglementări introduse în cadrul normativ aplicabil Contractului-cadru (HG nr. 521/2023 și normele metodologice modificate prin Ordinul nr. 444/84/2025) au schimbat în mod substanțial mecanismul de decontare a investigațiilor paraclinice de monitorizare. În timp ce pacienții oncologici beneficiază în continuare de investigații în regim prioritar, cu efectuare în maximum 5 zile lucrătoare și decontare la nivel realizat, pentru alte categorii de pacienți cronici — inclusiv persoane diagnosticate cu diabet zaharat, afecțiuni rare, boli cardiovasculare, boli cerebrovasculare, boli neurologice și boală cronică renală — reglementarea prevede, pentru anumite investigații de înaltă performanță și de medicină nucleară, decontarea unei singure investigații pe an, pentru fiecare persoană asigurată. Celelalte investigații sunt efectuate conform programării, în limita valorii de contract.
Această limitare este aplicată într-o logică administrativă uniformă, independent de evoluția clinică particulară a pacientului și de indicația medicală concretă. În consecință, frecvența investigațiilor nu mai este determinată exclusiv de necesitatea medicală, ci ajunge să fie condiționată de o limitare rigidă, care nu reflectă dinamica reală a bolilor cronice și nici nevoia de monitorizare repetată în cazurile în care conduita terapeutică o impune.
Primele date rezultate după aplicarea noilor reglementări evidențiază un impact imediat și semnificativ: o scădere de aproximativ 47% a investigațiilor de monitorizare decontate pentru pacienții cronici. Această reducere nu reflectă o diminuare a nevoii de servicii medicale, ci o restrângere administrativă a accesului la acestea.
Din perspectiva furnizorilor de servicii medicale, efectele sunt operaționale și sistemice. Analiza efectelor indică faptul că actualul mecanism generează un decalaj între necesitatea medicală reală și accesul efectiv la investigații, cu consecințe directe asupra continuității îngrijirii. Limitarea rigidă a decontării, lipsa unor criterii clare pentru derogări și validarea automată în sistemele informatice conduc, în practică, la blocaje în accesul pacienților la servicii esențiale.
În aceste condiții, monitorizarea adecvată a bolilor cronice este afectată în mod direct. Întârzierea investigațiilor necesare poate conduce la evaluări incomplete, la diagnostic tardiv al complicațiilor și la întârzierea intervenției medicale în momente esențiale. Consecințele sunt atât clinice, cât și economice, deoarece lipsa unei monitorizări corespunzătoare generează, în timp, costuri mai mari pentru sistemul de sănătate.
Totodată, actuala reglementare produce un transfer progresiv al costurilor către pacient. Atunci când accesul la investigațiile necesare nu mai este asigurat, în mod rezonabil, prin mecanismul decontării, pacientul este pus în situația de a suporta direct costul serviciilor sau de a amâna investigația recomandată. Această evoluție afectează echitatea accesului la servicii medicale și riscă să transforme capacitatea de plată într-un criteriu implicit de acces la monitorizare.
FEPAM consideră că reglementarea actuală evidențiază un dezechilibru între obiectivul legitim de control al cheltuielilor și necesitatea asigurării accesului la servicii medicale adecvate. Necesitatea unei utilizări responsabile și predictibile a fondurilor publice este legitimă, însă, în absența unor mecanisme flexibile, bazate pe indicația medicală și pe realitatea clinică, limitarea de tip „o investigație pe an” nu este compatibilă cu dinamica bolilor cronice și cu principiile unei practici medicale adecvate. Nota de fundamentare a modificărilor indică explicit preocuparea pentru predictibilitatea utilizării fondurilor, însă această finalitate nu poate fi urmărită prin mecanisme care afectează continuitatea îngrijirii și limitează accesul la monitorizarea necesară pentru categorii extinse de pacienți cronici.
În acest context, FEPAM solicită:
- revizuirea urgentă a cadrului legal aplicabil investigațiilor de monitorizare de tip Monitor M3–M8;
- introducerea unor mecanisme de decontare adaptate realității clinice și indicației medicale;
- definirea unor criterii clare, obiective și aplicabile pentru accesul la investigații suplimentare;
- adaptarea sistemelor informatice astfel încât derogările să poată fi aplicate efectiv, iar validarea automată să nu devină un blocaj administrativ;
- clarificarea imediată, completă și unitară a modului de aplicare a legislației pentru toți furnizorii;
- asigurarea unui acces real, predictibil și echitabil la investigațiile de monitorizare pentru pacienții cronici.
Reducerea cu aproape 50% a investigațiilor de monitorizare decontate constituie un indicator obiectiv al impactului acestor modificări și justifică necesitatea unei intervenții rapide. Din perspectiva FEPAM, problema nu este una punctuală, ci una care privește echilibrul dintre reglementare, funcționarea efectivă a furnizorilor și dreptul pacientului de a avea acces, la timp, la investigațiile necesare monitorizării bolii.
FEPAM își reafirmă disponibilitatea de a contribui, în dialog instituțional, la identificarea unor soluții care să asigure un cadru coerent, predictibil și adaptat nevoilor reale ale sistemului de sănătate, astfel încât regulile de finanțare și decontare să susțină actul medical și accesul pacientului la monitorizarea necesară, nu să îl limiteze.
